ISTORICUL BISERICII
Biserica “Sfinţii şi Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana” a fost edificată pentru a aduce slavă lui Dumnezeu, la iniţiativa Pr. Florin Alin Sandu şi a Dnei Ana Paraschiv care împreună cu familia sa Cornel, Justin-Paraschiv şi Carmina-Elena au suportat cheltuielile ridicării, dar şi dotării ei.
În anul 2000, în ziua de vineri, 11 aprilie, când Biserica noastră strămoşească îl prăznuieşte pe Sf. Ier. Calinic de la Cernica, marele făcător de minuni, a apărut ideea ridicarii unei noi sf. biserici în oraşul Mizil. Ideea aceasta a fost binecuvântată de vrednicul de pomenire părintele Patriarh Teoctist, urmând ca de toate demersurile să se ocupe Pr. Florin- Alin Sandu, ajutat îndeaproape de P.C. Preot Protoiereu Ştefan-Leonida Muşat.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, cu mijlocirile Sf. şi Drep. Păr. Ioachim şi Ana şi ale Sf. Calinic de la Cernica, marele făcător de minuni, ocrotitorii ac. sf. locaş şi cu rugăciunile credincioşilor care au dorit ridicarea acestei biserici, în ziua de 7 septembrie 2006 s-au început lucrările la fundaţia bisericii, pentru ca în ziua de 24 septembrie 2006 să se pună piatra de temelie a noii biserici în prezenţa P.S. Varsanufie Prahoveanul şi a unui distins sobor de preoţi în frunte cu P.C. Preot Protoiereu Ştefan-Leonida Muşat.
Lucrările la fundaţie s-au încheiat în luna martie 2007, iar ridicarea bisericii a început în prima parte a lunii mai 2007, fiind executate de firma “Rustic” din Baia Mare.
După patru luni de muncă exemplară, în septembrie 2007 s-au finalizat lucrările la sf. biserică, pentru ca în ziua de 30 septembrie 2007 să săvărşim slujba Sf. Liturghii precedată de Vecernie pentru prima dată în această biserică.
Sfinţirea noii biserici a avut loc în ziua de 21 octombrie 2007, în prezenţa P.S. Sebastian Ilfoveanul, înconjurat de un sobor de preoţi în frunte cu P.C. Pr. Prot. Ştefan-Leonida Muşat.
I. DATE GENERALE
SPECIFICUL SPIRITUAL ARTISTIC AL BISERICII DIN LEMN
Biserica este destinată spiritualităţii şi cultului creştin ortodox cu particularităţile ce rezidă din spaţiul românesc şi în mod special, din spaţiul mai restrâns al arhitecturii tradiţionale a bisericilor de lemn.
Concepţia arhitecturală se bazează pe câteva deziderate şi anume:
· Realizarea unei biserici din lemn cu valenţe artistice deosebite;
· Integrarea în sit, dar într-un context nou, ştiind că biserica de lemn este specifică satului;
· Proiectul rezolvă funcţional spaţii şi activităţi care în trecut reveneau unor cerinţe mult mai modeste;
· Plastica bisericii este dominată de folosirea materialelor tradiţionale: lemn şi piatră, precum şi a formelor tradiţionale specifice arhitecturii bisericilor de lemn: arcaturi, stâlpi sculptaţi, bârne massive de stejar, şarpantă cu pante foarte repezi învelită cu şindrilă din lemn de brad.
Toate aceste caracteristici plastic-arhitecturale corespund limbajului formal si structural al sfârşitului de secol XX şi început de secol XXI.
Descrierea lucrării
Biserica are plan treflat, cu toate braţele terminate prin abside poligonale, cu dimensiunile maxime de 14,25 x 23,25 m. Absida altarului şi absidele laterale adosate naosului au forme poligonale cu cinci laturi.
Intrarea în biserică este precedată de un mic platou pietruit, legat cu şatra (prispă), deschisă, care înconjoară aproape toată biserica. Micul platou pietruit are şi funcţiunea de altar de vară, unde se oficiază ceremoniile religioase pe timp de vară.
Acoperişul are o singură streaşină şi are forme rotunde determinate de planul absidal.
Turnul este plasat deasupra pronaosului şi este prevăzut cu un foişor şi coif conic prelung.
Planul architectural al bisericii este prevăzut cu următoarele funcţiuni:
A. Prispa:
Este îngustă şi înconjoară aproape toată biserica, fiind întreruptă doar de absidele laterale şi absida altarului. În partea stângă a bisericii este prevăzută o scară de acces la turn, la care se poate ajunge pe scări din interiorul bisericii.
B. Pronaosul
Este de formă absidal-poligonală. Rezervat înainte “catehumenilor”, este despărţit de naos prin trei arce frumos puse în valoare.
Arcul din ax este mai larg, celelalte două fiind prevăzute cu parapet şi sunt de dimensiuni mai mici. Tavanul este dominat de grinzile de susţinere a turnului, masive, exprimând robusteţe şi forţă, ele amintesc de “grinda meşter” din casa ţărănească.
În stânga pronaosului se găseşte scara de acces la turn.
C. Naosul
Are formă dreptunghiulară, fiind prevăzut cu două abside laterale de formă poligonală cu cinci laturi, încununat de o boltă semicilindrică dispusă pe pereţi în retragere sprijiniţi pe console.
Arcele care susţin bolta sunt dispuse la interior, lăsate aparent şi decorate discret.
Pereţii naosului sunt dublaţi de un sistem de arcaturi cu rol structural şi decorativ. Acestea determină o suită de registre pictate cu scene de tematică specifică cultului creştin ortodox.
Absidele laterale preiau şi funcţia corului, centru de greutate audio-spaţial mutându-se în spaţiul dintre cele două abside ale naosului. Pe ambele abside sunt ferestre mici care filtrează lumina zilei, mărind astfel atmosfera de taină atât de caracteristică spaţiului ortodox.
Cele două tălpi inferioare de susţinere a turnului se prelungesc cu circa 2 m în interiorul naosului, formând un ansamblu sculptural deosebit.
În naos sunt două uşi de evacuare în caz de incendiu.
D. Altarul
Este”decroşat”, are o deschidere de 5,63 m şi are formă poligonalăcu cinci laturi. “Sf. Masă” este cioplită în piatră.
De o parte şi de alta a altarului, lângă tâmplă, se află proscomidiarul şi diaconiconul.
În altar este o uşă de evacuare utilizată de slujitorii de la altar.
Un efect plastic şi funcţional deosebit s-a obţinut prin realizarea a două prispe în dreptul proscomidiarului şi diaconiconului, efect ce apropie casa ţărănească de biserică, dar într-un context nou.
E. Tâmpla (iconostasul)
Peretele dintre naos şi altar, specific ritului creştin ortodox, este acoperit în întregime de icoane dispuse compoziţional, conform erminiei bizantine, despărţite pe verticală de register sculptate cu motive de artă tradiţională.
“Uşa împărătească” va fi pictată şi executată în două canate.
“Uşile diaconeşti” vor fi şi ele pictate, dar mai discret.
F. Turnul
În plan de formă pătrată, are dimensiuni de 3,5 x 3,5 m şi este prevăzut cu un foişor deschis pe toate laturile. Fiecare latură a foişorului este determinate de un cadru cu trei arce.
Peste foişor se înalţă coiful zvelt.
Pentru accesul în turnul bisericii există o scară interioară din lemn de stejar masiv.
Toate capetele coamei şarpantei se termină cu o suprafaţă conică ce susţine crucea, mărind efectul plastic al acoperişului.
G. Decoraţia
Prezintă o bogăţie şi o varietate mare de motive: funia răsucită, peştele, soarele, arborele vieţii, roata şi coroana, crucea, etc.
Sunt ferestre cu zăbrele de fier forjat.
Candelabrele vor fi şi ele realizate din fier forjat.
Uşile vor fi executate din două sau trei bucăţi de lemn, cu încuietori tot din lemn.
Registrele formate de arcaturile de pe pereţi vor fi pictate în tehnica”ulei pe pânză" şi aplicate.
II. AMPLASAMENTUL
Este situat în oraşul Mizil, str. Lt. Erou Radu Nicolae-zona Parc.
Terenul alocat are formă de dreptunghi, cu dimensiunile de 32,00 m x 22,00 m.
Terenul; este cuprins în zona verde delimitată de străzile: Stadionului, Nicolae Bălcescu şi Lt. Erou Radu Nicolae şi are o suprafaţă de 700 mp.
III. PARAMETRII CONSTRUCŢIEI
- suprafaţa terenului = 700,00 mp
- suprafaţa construită = 272,84 mp
- suprafaţa utilă = 223,98 mp
- înălţimea la cornişă = +3,25 m (de la cota terenului)
- înălţimea maximă = 54 m
CUT =0,39
POT =39%
IV. FUNCŢIUNI
- prispa = 34,15 mp
- pronaos = 39,21 mp
- naos = 69,18 mp
- proscomodiar = 1,17 mp
- diaconicon = 1,17 mp
- abside = 22, 48 mp
- altar = 32,52 mp
V. SISTEM CONSTRUCTIV
· fundaţiile s-au executat pe o pernă de balast compactat, cu grosimea de 1,00 m pentru îmbunătăţirea terenului de fundare;
· fundaţiile sunt de tip elastic, realizate din beton armat turnat monolit C8/10, realizate pe un strat de egalizare de 5 cm din beton simplu. Armătura este dispusă continuu, 5Φ16 la nivelul tălpii de fundare, respective 3Φ16 la partea superioară;
· la partea superioară a fundaţiilor se găsesc buloane necesare fixarii tălpilor de lemn, buloane dispuse la interax max 1,00 m;
· placa de pardoseală de la cota -0,25 este realizată din beton slab armat, dispusă pe un strat de 10 cm de balast (strat de rupere capilarităţii);
· elevaţia este din beton armat, placată pe exterior cu piatră;
· stâlpii au fost realizaţi din lemn de stejar cu grosimea de 17 x 35 cm care s-au aşezat pe o talpă de stejar de 25 x 50 cm, iar cornii, turnul, coiful din lemn de brad.
VI. FINISAJE
- Finisaje interioare:
· la parter: pardoseală dulapi (g = 5 cm) de brad;
· la foişor turn: pardoseală dulapi (g = 5 cm) de brad;
- Finisaje exterioare:
· soclu: piatră;
· tâmplăria: uşi şi ferestre cu ancadramente din lemn de stejar;
· stâlpi pridvor: lemn de stejar sculptat;
· învelitoare: draniţă (lemn răşinoase);
· crucile: din lemn forjat bătut la cald
